Fostul premier polonez Donald Tusk a fost ales miercuri, 20 noiembrie, în funcţia de preşedinte al Partidului Popular European (PPE) de delegaţii reuniţi la Zagreb în congresul formaţiunii paneuropenepotrivit Agerpres.

Tusk, singurul candidat înscris pentru preşedinţia PPE, a fost validat cu 491 de voturi pentru şi 37 de voturi împotrivă. Peste 2.000 de delegați din 40 de țări europene, au fost prezenți în capitala Croației, precum și fostul premier al R. Moldova, Maia Sandu dar şi importanți lideri europeni, printre care care Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Klaus Iohannis, președintele României, Ludovic Orban, premierul României, sau Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene.

Preşedinţia sa va începe la 1 decembrie 2019, se precizează pe site-ul PPE.

El îi succede lui Joseph Daul, care s-a aflat timp de două mandate în fruntea formaţiunii, şi devine primul est-european la preşedinţia Partidului Popular European de la fondarea acesteia, în anul 1976.

Născut la Gdansk, oraşul şantierelor navale şi leagăn al sindicatului Solidaritatea, acest liberal convins i-a răpit în 2007 puterea conservatorului Jaroslaw Kaczynski, actualul preşedinte al Partidului Lege şi Justiţie (PiS), care are faţă de el de atunci o ură persistentă, scrie France Presse într-un comentariu dedicat carierei politice a lui Tusk.

În cei şapte ani ai săi ca prim-ministru, el a lăsat amintirea unui om care nu a încercat să transforme radical ţara, dar s-a pus bine în slujba dezvoltării ei, într-o relativă stabilitate, “garantând că apa caldă curge tot timpul la robinet”.

Mandatul său a fost marcat şi de catastrofa aeriană de la Smolensk, în care a murit pe 10 octombrie 2010 preşedintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw. Acesta a încercat în van să împiedice alegerea sa la preşedinţia Consiliului European, unul dintre posturile cheie ale UE.

Donald Tusk a beneficiat de retragerea prim-ministrului danez Helle Thorning-Schmidt din cursa pentru preşedinţia Consiliului European, aflându-se din decembrie 2014 în fruntea acestui for.

Şef de orchestră al summit-urilor europene, unde a depus eforturi să menţină unitatea celor 27 în raport cu Regatul Unit în timpul negocierilor spinoase privind Brexitul, el a fost timp de cinci ani unul dintre cele două chipuri ale Europei, alături de luxemburghezul Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene.

Această funcţie a fost ocupată de altfel timp de 23 de ani de belgianul Wilfried Martens (1990-2013), căruia i-a succedat francezul Joseph Daul. De la crearea formaţiunii în 1976, PPE a avut cinci preşedinţi, doi belgieni (Leo Tindemans şi Wilfried Martens), un olandez (Piet Bukman), un francez (Joseph Daul) şi un luxemburghez (Jacques Santer).