PE SCURT

Rezultatele concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de procuror general vor fi anulate. Despre aceasta anunțat astăzi ministra Justiției, Olesea Stamate. Aceasta după ce, potrivit ei, un membru al Comisiei de selectare a candidaților a oferit un punctaj disproporționat candidaților, ceea ce a afectat și rezultatele concursului.

Imediat după anunțul ministrei, fracțiunea PSRM a solicitat „demisia de urgență” a Olesei Stamate, declarând că ea trebuie să facă gestul de onoare și să demisioneze, „cu scuze publice adresate cetățenilor pentru modul în care le-a înșelat așteptările”. La scurt timp după declarația deputaților socialiști, Guvernul s-a întrunit într-o ședință unde a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea procuraturii potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premierul țării. Astfel, Maia Sandu va selecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Ministra Justiției:  Voi emite un ordin privind anularea rezultatele concursului

Olesea Stamate a precizat în cadrul unui briefing de presă că nu va prezenta cei patru candidați selectați la funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor și va emite un ordin privind anularea rezultatele concursului.

Stamate a anunțat că, după ce patru finaliști au ajuns în lista scurtă pentru funcția de procuror general, comisia a primit informații suplimentare despre unii candidați.

„Ne-a luat timp să le analizăm informația. Am concluzionat că aceasta nu poate influența rezultatele concursului, o parte din informație nu era veridică. Totuși, analiza pe care am făcut-o personal din funcția de ministru al Justiției nu-mi permite să concluzionez că acest concurs întrunește toate condițiile. Consider că rezultatele au fost afectate. Consider că rezultatele acestui concurs au fost afectate de două vicii esențiale: obiectivitatea și asigurarea integrității candidaților ”.

Potrivit ei, după analizarea punctajelor cumulative, s-a constatat că un membru al comisiei a apreciat în mod vădit disproporțional unii candidați în raport cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisiei. „Acest fapt a distorsionat punctajul final, influențând rezultatul concursului”, a declarat Stamate.

Ministra Stamate a prezentat un tabel cu punctajul total pe care l-au primit cei 16 candidați din partea membrilor comisiei. Tabelul  a inclus notele date de doar patru membri ai comisiei care și-au dat acordul pentru publicarea rezultatelor. În tabel lipsește numele a doi membri ai comisiei.

„Observați că au fost disproporțional evaluați anumiți candidați. Nu zic, este la intima convingere a fiecărui membru al comisiei să evalueze candidații, însă dacă comparăm cu punctajul oferit pentru acești candidați de toți ceilalți membri ai comisiei, veți observa o eventuală trucare a acestei evaluări. Și, respectiv, o supraapreciere a altor candidați, comparativ cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisie”, a precizat Stamate.

Ea a menționat că dacă nu ar fi fost votul membrului respectiv al Comisiei, Ștefan Gligor ar fi obținut mai multe puncte decât Veaceslav Soltan și ar fi fost unul din cei patru candidați desemnați pentru funcția de procuror general.

Ministra Justiției nu a precizat care vor fi următoarele acţiuni ce vor fi întreprinse pentru alegerea unui nou procuror general.

Socialiștii cer demisia ministrei Stamate

La rândul său,  PSRM a declarat că după mai multe momente confuze generate de modul în care ministra Justiției a gestionat acest concurs, „avem parte de un final comico-tragic, care aduce cu sine cel mai mare eșec al actualei guvernări”.

„Avem așadar indiciile unei incompetențe clare și a unei situații care riscă să compromită grav dorința reala de reformă a majorității parlamentare. În aceste condiții, PSRM așteaptă demisia ministrului Olesea Stamate și desemnarea de urgentă de către Blocul ACUM a unui persoane competente în această funcție, care să fie capabilă să facă o reformă reală a justiției”, se arată în declarația fracțiunii PSRM.

49022918218_9c59c23f3b_o

Mai mult, socialiștii au menționat că trebuie de acceptat acest eșec neașteptat înregistrat în domeniul reformării justiției, iar „Guvernul să și-l asume și să învețe lecțiile care trebuie învățate, „iar majoritatea parlamentară să ia deciziile care se impun pentru a spălă această rușine de pe activitatea guvernării”.

Modificare: Prim-ministra Maia Sandu va face preselecția candidaților la funcția de procuror general

Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea Procuraturii ,potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premier. Astfel, primul-ministra va preselecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

„Reforma justiției nu e un moft al meu, e o un drept al oamenilor”, a declarat Sandu în debutul ședinței.

Maia Sandu a spus că, din păcate, procesul de evaluare a candidaților pentru funcția de procuror general a fost viciat și că probele au fost prezentate.

„ Noi am optat pentru o comisie independentă și pluralism de opinii, dar într-un final responsabilitatea pentru acest proces ne aparține. Trebuie să ne asumăm această schimbare radicală. Propun includerea în agendă un proiect care ne oferă soluția. E o modificare a Legii Procuraturii”, a declarat prim-ministra.

Astfel, potrivit modificărilor, prim-ministrul va fi acel care va înainta lista scurtă de candidați la funcția de procuror general către CSP, iar la determinarea listei scurte trebuie să se țină scurt de abilitățile profesionale și integritate.

Cum se numește procurorul general în alte țări ale lumii?

Trebuie de menționat că în majoritatea țărilor lumii desemnarea procurorului general este în general o decizie politică asumată fie de șeful statului, fie de Parlament sau Guvern, în funcție de regimul de guvernare. De exemplu, în Marea Britanie procurorul general este un funcționar politic cu obligațiuni juridice. Astfel, el trebuie să îndeplinească obligațiunile unui unui jurist cu atribuții profesionale speciale. El trebuie să acționeze în conformitate cu politicile președintelui, dar să nu permită problemelor politice sau a celor „inadecvate, deși nu neapărat ilegale” să-l influențeze în activitate.

Practica de numire a procurorului general de către Guvern este o practică obișnuită în țări cum ar fi Suedia, Franța sau Austria.

De exemplu, în Suedia, procurorul general și procurorul general adjunct sunt numiți de Guvern. În Norvegia, procurorii sunt numiți de Guvern și pot fi înlăturați numai prin ordonanță judecătorească. În Japonia, procurorul suprem (general) este numit și înlăturat printr-o decizie a Cabinetului de Miniștri, care este aprobată de împărat. În Franța, procurorii generali în Curtea de casație sunt numiți de Consiliul de Miniștri, însă ședința guvernului unde se iau astfel de decizii are loc sub conducerea șefului statului). În Austria, procurorii sunt numiți de ministrul Justiției, în numele președintelui țării.

În Portugalia, procurorul general este numit și revocat de către președintele Republicii, la propunerea Guvernului. În Danemarca, numirea procurorului general („avocatul regal”), precum și funcțiile de procuror șef, se face de de către rege la propunerea ministrului Justiției.

Totuși, cea mai frecventă practică este cea de numire a procurorului general de către șeful statului, independent sau cu participarea Parlamentului. În Rusia candidatul este desemnat de președinte, iar Duma de Stat urmează să-l aprobe sau să-l respingă în termen de 30 de zile. În Mongolia, procurorul general și adjuncții săi sunt numiți pentru un mandat de șase ani de către președinte, în comun de acord cu Parlament. În mod similar, în Albania, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Legislativului. În conformitate cu Constituția Mexicului, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Senatului.

Procurorul general al Braziliei este numit de președintele republicii, pentru o perioadă de de doi ani, după ce candidatura a fost aprobată de majoritatea absolută a Senatului. În același timp, scoaterea din funcție a procurorului general, la inițiativa președintelui  necesită o decizie prealabilă a majorității absolute a Senatului federal.

Practica aprobării funcției de procuror general de către Parlament este, de asemenea, destul de frecventă. În conformitate cu Constituția Ungariei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea președintelui țării. În Macedonia, procurorul este numit de Parlament pentru un mandat de șase ani, iar pentru revocarea acestuia fiind necesară o decizie a deputaților.

Foto: ZdG