Ministerul Finanțelor (MF) propune mai multe măsuri fiscale, „agreate cu FMI”, menite să mobilizeze resurse adiționale pentru bugetul anului 2020. Acestea ar fi de trei tipuri și s-ar referi la: anularea unor decizii ale guvernării precedente „care duceau la contrabandă și la încălcări”, anularea unor scutiri fiscale și mobilizarea resurselor care sunt menite să asigure echitatea fiscală, taxe plătite de cei bogați.

Astfel, măsurile propuse sunt:

  • limitarea vânzărilor neimpozabile în regim „duty-free”, dar și măsuri adiționale pentru a duce legislația în concordanță cu regulile UE, limitând aceste facilități doar pentru persoanele care pleacă din țară pe cale maritimă sau aeriană;
  • eliminarea scutirilor la produsele petroliere comercializate în zonele de control vamal;
  • eliminarea unor consecințe ale amnistiei fiscale, în special în administrarea fiscală, cum ar fi interzicerea controalelor fiscale pentru perioada înainte de 1 ianuarie 2018;
  • anularea facilităților fiscale care „nu au scopul de echitatea socială sau de promovare a unor obiective de dezvoltare”: anularea scutirilor la jocurile de noroc, anularea tichetelor de masă, eliminarea cotei reduse de 10% la TVA pentru sectorul HoReCa și revenirea la 20%, majorarea accizelor la produsele de tutun tăiat fin și care nu ard;
  • extinderea bazei de impozitare a creșterii de capital la 100% pentru persoane juridice si 50% pentru persoane fizice;
  • majorarea taxelor pentru poluarea mediului;
  • eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2020, a prevederilor privind deducerea sumei de până la 500 de mii de lei la estimarea venitului impozabil;
  • eliminarea scutirii personale pentru veniturile anuale a persoanelor fizice care sunt de peste 360 de mii de lei.

„Măsurile pe care le planificăm pentru asigurarea stabilității bugetare și a unui nivel sporit de cheltuieli de personal. Vom merge cu rectificarea bugetului și cu propuneri de modificare a unor acte legislative până la sfârșitul acestei săptămâni în Guvern și la începutul săptămânii viitoare în Parlament. Dar, pe lângă aceasta, vom continua să ne gândim la o viziune de politică fiscală care, pe de o parte, să ne permită să avem un mediu de business favorabil și, pe de altă parte, să ne permită să menținem o echitate socială și un nivel de salarizare demn. În acest scop, vom continua consultările cu mediul de afaceri și vom lua în considerare propunerile care vor veni pentru elaborarea bugetului anului 2020”, a declarat șefa de la Finanțe, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă.

Contactat de ZdG, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, a menționat că aceste măsuri „drastice” sunt netransparente și a sugerat noii guvernări să nu se grăbească, deoarece acestea ar putea aduce riscuri majore.

„Măsuri de așa gen, cu impact fiscal atât asupra oamenilor, cât și asupra mediului de afaceri, au fost anunțate fără o analiză ex-ante. În general, este creată percepția că aceste măsuri vor lovi preponderent în clasa de mijloc, mai cu seamă mă refer la eliminarea scutirii personale a angajaților care au salariul lunar de 20 de mii de lei”, ne-a spus expertul, care subliniază că scutirea personală trebuie să fie valabilă pentru toți, în limita minimului de existență, iar eliminarea acesteia presupune creșterea poverii fiscale.

„Nu cred că clasa de mijloc trebuie să sufere din cauza comportamentului iresponsabil al guvernării precedente înainte de alegeri, care a a dus la creșterea deficitului bugetar. Anularea tichetelor de masă nu este o idee bună acum, deoarece, în primul rând, sunt investiții străine. În al doilea rând, acestea presupun anumite beneficii pentru angajați. O asemenea măsură radicală trebuia să fie luată doar după o analiză cu privire la impactul de până acum a introducerii tichetelor, pentru că noi nu știm dacă introducerea a dus la diminuarea salariilor în plic, de exemplu. Nu vorbim despre ratări la buget atât de mari, e vorba despre facilități destul de moderate, sunt facilități care vin să susțină capitalul uman, cea mai importantă resursă care asigură productivitatea economiei R. Moldova. Nu privesc pozitiv această măsură”, mai spune Lupușor.

Directorul executiv al „Expert-Grup” susține că înțelege motivația acestor măsuri – guvernarea precedentă a adoptat anumite măsuri populiste, cu tentă electorală, care au afectat bugetul în mod direct. Însă, potrivit lui, la modul strategic, clasa de mijloc nu trebuie să fie taxată pentru această situație și nici mediul de afaceri.

Lupușor propune alte măsuri, cum ar fi: excluderea multiplelor scutiri și excepții în cazul TVA, trebuia să fie adusă o anumită regulă în ceea ce ține de salariul minim pe economie, care este extrem de mic, iar majorarea acestuia într-un anumit interval rezonabil ar aduce automat mai mulți bani la bugetul asigurărilor sociale de stat.

„MF trebuie să inițieze consultări publice cu experții și societatea civilă. Nu trebuie să uităm de riscurile acestor măsuri pentru mediul de afaceri, clasa de mijloc, imaginea Guvernului, creșterea economiei informale. Sunt multe riscuri asociate cu aceste măsuri controversate”, a conchis expertul.

Totodată, Veaceslav Ioniță, expert economic de la „IDIS Viitorul”, precizează că, în acest an, la buget, la veniturile fiscale de circa 43 de miliarde de lei facilitățile fiscale vor fi de 23 de miliarde de lei, „sume pe care absolut nimeni nu le știe”.

„Avem peste o sută de facilități fiscale. Marea majoritate a lor sunt de peste 20 de ani. Niciodată nu s-a făcut o analiză de impact: cine, pentru și de ce primește banii. În 10 ani, bugetul a pierdut, prin facilități fiscale, 145 de miliarde de lei. Noi nu suntem pentru sau contra anulării acestora, dar, în primul rând trebuie să le știm”, a declarat expertul pentru ZdG.

Partidul Democrat din Moldova (PDM), care a promovat facilitățile fiscale, a criticat deciziile MF.

„Cu regret, dublarea până la 20% a TVA-ului în acest sector va avea un impact negativ: domeniul va reveni la activitatea „tenebră”, când își ascund veniturile reale, plățile la bugetul de stat ar putea să se diminueze, iar prețurile pentru aceste servicii să crească. Respectiv, ca urmare a acestei anti-reforme, toți vor avea de pierdut: cetățenii, în calitate de beneficiari ai acestor servicii, patronii și angajații în industria HoReCa, dar și bugetul de stat”, se arată în comunicatul emis de formațiune.